Iata o intrebare care poate da nastere multor polemici generate din propriile experiente sau preferinte. Am ales sa scriu acest articol pentru ca recent am asistat la o astfel de discutie. Ambele parti aveau dreptate cand argumentau dar imi aduc aminte ca tot timpul ma gandeam ca o astfel de discutie nu are cum sa prezinte argumente obiective. Asta pentru ca suntem diferiti, vrem si ne plac lucrurile diferite.
Nu vreau sa iau in calcul exagerarile care erau aruncate in discutie doar pentru a da greutate. Realitatea este ca nu prea exista un raspuns la intebarea asta care sa fie general valabil. Raspunsul corect il stie fiecare. Iata-l pe al meu.
1. Locatia
Din cele 30 de primaveri ale mele, 27 le-am trait la bloc si 3 la casa asa ca din start e clar ca sunt mult mai familiarizat cu apartamentele. Am stat in toate tipurile de apartamente construite de Ceausescu: 2 camere, 3 camere si inclusiv intr-o garsoniera. Am locuit si in cartiere “muncitoresti” dar si in “buric”. Nu degeaba am facut refrire la locatie: conteaza foarte mult pentru mine. Nu ma intereseaza ca langa bloc e o intersectie aglomerata si galagioasa atat timp cat nu fac o ora pana-n centru cand ies la o cafea. Am capacitatea de a ignora zgomotul fara mari probleme. Ce-mi place la statul in centru e ca sunt mai putin dependent de masina, mai ales vara cand e frumos afara. Imi place sa ma plimb si sa stiu ca sunt la distante rezonabile (la pas) de orice.
2. Parcarea
Unde locuiesc acum este in schimb o problema destul de mare: parcarea. Nu de putine ori m-am trezit dand ture in jurul blocului in cautarea unui loc, dar intotdeauna se gaseste un spatiu unde sa las masina. Situatia ma deranjeaza dar nu extraordinar de tare pentru ca nu sunt genul care sa traga masina in scara blocului. Pot sa merg 50m pe jos. Ce ma derajeaza tare e nesimtirea acelora care confunda domeniul public cu mosia proprie si parcheaza pe doua locuri sau blocheaza toata parcarea. Si iarasi trebuie sa o spun, se intampla destul de des asa ca am invatat sa ignor. Adevarul este ca in general in zonele de blocuri sunt probleme cu parcarea asta pentru ca orasele noastre
minunate n-au fost concepute pentru numarul actual de masini. Cunosc oameni care nu au deloc probleme cu parcarea dar cunosc si cazuri unde situatia e critica.
3. Vecinii
Pe cei mai multi nici nu-i cunosc. Nu ma intereseaza. Imi aduc aminte de cand eram copil ca stateau doi betivi la noi in bloc si mai faceau scandal, dar mari probleme n-au fost niciodata. Ba chiar cu unul dintre ei aveam perete comun la sufragerie si ma intreceam cu fii-su care da muzica mai tare. Acum la 30 de ani vad cu alti ochi bubuiala asa ca sunt mai mult ca sigur ca m-ar deranja exact cum ma deranjeaza si bormasinile sau spartul peretilor. Dar asta e, stau la bloc. E adevarat ca si altii m-au suportat.
Apartamentul
Dupa cum spuneam mai sus, am stat in tot felul de apartamente. Cel mai mare e actualul partament si are o suprafata de 65mp. Toate apartamentele de pana acum au fost decomandate. Intr-adevar, e foarte ciudat sa treci prin sufragerie ca sa ajungi la dormitor. Culmea e ca eu m-am simtit cel mai bine in garsoniera. Avea ceva al ei, plus era foarte ok zona si vecinii si nu erau probleme deloc cu parcarea si nu in ultimul rand nu avea niciun perete exterior si pentru ca eram si capat de coloana
tevile treceau prin camera si iarna era cald. Dadeam seara putin drumul caloriferelor (aveam repartitoare) ca sa incalzesc putin dar temperatura interioara nu scadea niciodata sub 20 de grade.
La casa
3 ani i-am trait la casa langa Bucuresti la liniste si aer curat. Cel mai mult mi-au placut verile acolo cand ieseam dimineata sa-mi beam cafeaua in curte. Dar apoi ma urcam in masina si conduceam 40 de minute pana in Bucuresti. Seara pierdeam alte 40 de minute pe drumul inapoi spre casa. OK, toti bucurestenii stau in trafic deci nu e nimic iesit din comun. Doua exceptii exista la regula asta: weekendurile si iarna. Vineri seara drumul spre casa era un cosmar la fel cum se intampla si
duminica daca vroiam sa vin in Bucuresti. Trebuie sa specific ca localitatea unde am stat e pe DN1. Si daca nu timpul e o problema, kilometrajul masinii este. Intr-o zi normala faceam 100 de km. Pentru mine, e mult. Cealalta exceptie o reprezenta iernile, mai ales ca intr-una dintre ele a nins. MULT! Ba chiar s-a si inchis DN1 in anul ala, si am ramas putin sechestrati intr-un fel de “arest la domiciliu”.
Si daca tot am pomenit de ierni si zapada, imi aduc aminte ce “placere” era sa strang zapada din curte. Asta a fost asa ca un bonus de care mi-am dat seama dupa prima ninsoare mai sanatoasa. Si de fiecare data cand ningea, subsemnatu’ dadea la lopata in curte dar si pe podetu din fata portii ca deh, mai vroiam si noi sa folosim masinile.
Am invatat in cele 3 ierni petrecute acolo sa fac focul. Poate suna aiurea dar eu, baiat de oras crescut la bloc, nu aveam de unde sa stiu cum sa fac focul. Centrala termica era pe lemne asa ca era nevoie de 2 focuri pe zi: primul il faceam dimineata si tinea pana seara apoi pe la 7 dupa masa ma duceam sa-l fac pe al doilea. Nu ca ma deranja in mod deosebit, dar erau zile in care nu aveam niciun chef sa stau cate 20 de minute sa aprind focul. Imi aduc aminte ca dupa ce incepea apa sa circule apa prin instalatie, in jumatate de ora deschideam un geam ca altfel ne-am fi topit in casa, iar in 9-10 ore, temperatura scadea la 17 grade. Si sa nu mai zic de costul lemnelor care ajungea undeva pe la 300 de euro/luna, ceea ce mi se pare mult.
Dar au fost 3 ani in care nu m-am gandit deloc unde parchez masina. Asta este un important argument pro locuit la casa, alaturi de beneficiul de a avea o curte.
Din povestile altora care stau la casa, imi dau seama ca totusi, eu am avut noroc. Casa nu era veche, tevile erau la bune, toate functionau corect. De pe la cunoscuti stiu ca la casa pot sa apara multe situatii specifice, cum ar fi intorsul tiglei pe casa. Sincer nu vreau sa intru prea mult in detalii de acest gen pentru ca nu am avut parte de asa ceva si as povestii de la altii.
Pentru mine a contat mult faptul ca eram langa oras: toti prietenii si colegii ii aveam in Bucuresti. De cateva ori am facut drumul cu Maxi Taxi unde am ramas uimit de cati copii fac naveta zilnic pana la scoala. Pentru mine nu se merita sa-mi supun copilul unui astfel de efort de cel putin 5 ori pe saptamana si apoi sa devin sofer “profesionist”.
Per ansamblu, mi s-a parut mai scump traitul la casa (in situatia mea). Fiecare zi in care am stat la casa a fost un “efort” financiar. Am pus cuvantul efort in ghilimele pentru ca in fond cine o face, poate.
Cunosc pe cineva care sta la casa, in oras. E, aici alta poveste. Exceptand costurile cu transportul care practic ies din ecuatie, intretinerea casei il costa. Dar… sta in oras. Nu are curtea prea mare (din masuratorile mele ochiometrice incap 4 masini) dar e destul spatiu pentru o masa sub o umbrela unde sa stai la povesti.
Poate ca ar fi trebuit sa mai dezvolt putin subiectul, pentru ca asa cum am spus si la inceput, sunt multe, foarte multe de zis. Dar pentru mine, pana acum, blocul pare totusi optiunea ideala. Cu toate ca viata e putin mai inghesuita, parca totusi sunt mai putine probleme decat la casa, se chesltuiesc mai putini bani si sunt aproape de oamenii din viata mea care pentru mine conteaza foarte mult. Si da, recunosc, sunt un tip comod. Nu ma intereseaza luxul ci pun foarte mult accentul pe confort.
Dar asta sunt eu. Fiecare trage concluzia care i se pare mai avantajoasa.
